Ce a citit Răzvan Petrescu la FILTM, ediţia 2013

Răzvan Petrescu, Variațiuni pe o temă de Vater-Puccini

Curtea Veche Publishing, 2013

seara 1

Noua Literatură

Sondaj: Care sînt regulile scrisului?

  1. Cînd eşti copil, încearcă să nu citeşti nimic. Cînd creşti, citeşte cît mai multe cărţi care te dezgustă. Ura faţă de literatură te va îmboldi să scrii cărţi de succes.
  2. Nici un capitol fără sex! Aminteşte-ţi, fantazează, sună un prieten, fă poze, citeşte cărţi de specialitate, dă detalii, fii sălbatic. Ficţiunea va ajunge nonficţiune, literatura îţi va deveni motivaţională, vei avea vînzări uriaşe.
  3. E necesar să doreşti cu seriozitate moartea cît mai rapidă a colegilor scriitori mai buni decît tine (sînt mulţi, nu ai timp de pierdut). Dacă totuşi nu mor, doreşte-le o boală care să-i împiedice să mai scrie. Orbirea nu e de ajuns (vezi Borges). Un accident în urma căruia ar rezulta pierderea capacităţii de a gîndi în litere pare mai eficient.
  4. Scrie prost, cît mai prost cu putinţă, aşa cum îndeamnă Mamleev. Vei avea vînzări extraordinare.
  5. Nu renunţa niciodată la clişee, descrieri întinse de natură şi mobilier, psihologie populară, foloseşte cît mai multe metafore, adjective şi adverbe, nu tăia nici un cuvînt din ce ai scris din prima încercare – aceasta trebuie să fie şi ultima: nu rescrie nimic. Cu cît manuscrisul va fi mai gros, cu atît vînzările vor fi mai spectaculoase.
  6. Cînd scrii, alungă-ţi din minte orice altceva în afara succesului comercial. Gîndeşte-te la notorietate. Imaginează-ţi că primeşti cele mai rîvnite premii literare. Scrie avînd în minte imaginea ta pe un podium, cu o mulţime de oameni transpiraţi în sală de fericirea de-a te vedea, tu făcîndu-le cu mîna-n care ţii premiul de forma unui obiect cît mai mare. Imaginează-ţi apoi, în timp ce descrii o pădurice, cum îi izbeşti în cap cu acelaşi obiect pe criticii literari care-ţi fac recenzii proaste. Nu uita însă că sînt şi ei oameni. Înainte de-a le zdrobi fie şi imaginar sediul gîndirii, dă-le telefon cu ocazia fiecărei sărbători, mergi cu ei la restaurant, plăteşte tot ce mănîncă, iar tu nu mînca decît o măslină arătînd astfel că eşti romantic, pe urmă du-i la teatru, făcînd complice cu ochiul în stînga şi-n dreapta, scrie-le mesaje pe e-mail în care să exagerezi pînă dincolo de orice limită importanţa lor pentru literatura universală. Nu uita să le faci şi complimente de ordin fizic. Nici unul nu rezistă la aşa ceva. Oferă-le dedicaţii întruna, e indicat chiar să începi lucrul la text cu dedicaţii.
  7. Fă cît mai mulţi copii. Nu e obligatoriu ca toţi să fie concepuţi cu propria soţie. Întotdeauna sînt disponibile soţiile sau prietenele scriitorilor sau ale criticilor literari – cele din urmă îi vor influenţa pe toţi în bine. Pe de altă parte, cu cît ai mai mulţi copii, cu atît vei dobîndi un public mai numeros, care, chiar dacă te va urî din pricina moştenirii nule, cu siguranţă te va citi.
  8. Foloseşte la fiecare început de pagină cuvîntul iubire. Oamenii sînt sensibili. Îşi vor aduce aminte de iubirile lor colosale. Iubirile lor colosale le vor dilata egoul. Cu egoul dilatat, te vor urmări cu o atenţie sporită: vînzările îţi vor depăşi orice record. Dacă te-ai blocat (cuvîntul iubire provoacă asemenea momente), scrie mai departe. De fapt, încearcă să scrii numai cînd eşti blocat. Aşa fac cei mai bine cotaţi scriitori.
  9. Alege-ţi cu grijă personajele. E de dorit să existe cît mai mulţi homosexuali care trăiesc iubiri nemaivăzute. Scrie în acelaşi text şi despre minorităţi etnice, laudă-le, pe capitole întregi, descrie-le suferinţa. Tot la minorităţi, nu uita să introduci în text, fie şi cu forţa, cît mai multe femei – ele constituie centrifuga vînzărilor nemaipomenite de care ţi se va bucura cartea. Atenţie: nu pregeta să le înzestrezi cu calităţi extraordinare chiar dacă vor juca roluri nesemnificative, şi explică într-o addendă mai lată decît formatul cărţii de ce e atît de minunat să le iubim.
  10. Consideră fiecare rînd pe care l-ai scris cu atîta trudă (de fapt nu e nici o trudă; dacă e, mai bine te-apuci de-o meserie) drept o realizare unică în literatură. În nici un caz nu trebuie să te simţi umil, dimpotrivă! Fii conştient de faptul că scrisul te plasează în cea mai nobilă categorie de fiinţe care trăiesc pe pămînt. Îmbracă-te, poartă-te şi vorbeşte ca atare, ritmic. Textul nu are nevoie de ritm, nu trebuie aşadar să-l citeşti cu voce tare, se poate întîmpla să fii şi bîlbîit. Şi nu ai nevoie de stil. Scriitorii cu cele mai mari vînzări nu sînt stilişti, sînt oameni scunzi, ordonaţi, au blog. Au citit şi cărţi de filozofie orientală uşoară, din care ştiu mereu să preia exact acele paragrafe pe care le înţelege toată lumea. Fă-ţi şi tu blog. Adaugă-i o fotografie încărcată de semnificaţii
  11. Indiferent ce se întîmplă, nu te apuca zilnic de scris; există nenumărate alte lucruri mai importante în viaţă.
  12. Nu uita ce-a spus Maugham: „Scrisul are doar trei reguli. Din păcate, nimeni  nu le cunoaşte.” Nu le cunoaşte nimeni, pentru că regulile sînt pentru funcţionari. Şi pentru scriitorii care se visează, în secret, funcţionari.

Invitați 2019

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.