Tudor Creţu

„Unul dintre cei mai buni scriitori ai generaţiei sale.” (Adriana Babeţi)

Tudor Creţu s-a născut pe 13 iunie 1980, la Timişoara. Este absolvent al Facultăţii de Litere, Filosofie şi Istorie a Universităţii de Vest, secţia jurnalistică-engleză. În 2001, este cursant şi bursier al Colegiului „A Treia Europă”, cu un eseu despre proza lui M. Blecher. Debutează în revista Orizont, în 2000, iar în volum, cu Dantelăriile Adelei, Editura Mirton, în 2001, volum urmat, în 2005, de Obiectele oranj, Editura Vinea, şi de romanul Omul negru, Cartea Românească, 2008. În 2011, publică volumul de studii critice Developări literare.
Deţinător al rubricii permanente „Faza critică”, revista Orizont.
Prezent în antologiile: Dintr-o respiraţie (Editura Marineasa, 2002), Generaţia 2000 (coordonator: Marin Mincu, Editura Pontica, 2003), Ultima expresivitate involuntară (Editura Marineasa, 2002), Colocviul Tinerilor Scriitori (Editura Brumar, 2006).
A publicat poeme, cronici, texte de atitudine în: România literară, Orizont, Vatra, Viaţa Românească, Familia, Poesis, Calende, Ziua literară, Reflex etc.
În 2012, devine doctor în filologie, cu prima teză susţinută la Universitatea de Vest din Timişoara despre literatura narcoticelor: Narcoliteratură. Tipologii de narcomani.
Membru al Uniunii Scriitorilor din România